Coşmarul întoarcerii echipei naţionale de handbal a României din China, pe ruta Suzhou-Shanghai-Milano-Praga-Bucureşti, a ţinut două nopţi şi o zi, de parcă cineva ar fi vrut să le pedepsească pe fete pentru clasarea abia pe locul opt la Campionatul Mondial.
Ora 0.50, iar pe Aeroportul Henri Coandă, la sosiri internaţionale, puhoi de lume priveşte obsesiv panoul electronic al curselor întârziate cu orele din cauza condiţiilor meteo vitrege de pe întregul continent. Handbalistele nu apar însă din alt motiv: “inspiraţia” federaţiei de specialitate, care le-a trimis pe un traseu halucinant, delegaţia din China ocolind de la Milano prin Praga, pentru a ajunge la Bucureşti.
Pe deasupra, ca “premiu”, fetele s-au ales şi cu o escală de zece ore în capitala cehă, din cauza ratării primei legături spre ţară. În sfârşit, anunţul izbăvitor: Cursa Tarom de la Praga a aterizat! Mai trece însă o oră în cap până când sportivele îşi iau în primire bagajele şi ies pe poarta aeroportului. Per total, peste 30 de la decolarea din Shanghai! “Am ajuns greu.
«La omul sărac, nici boii nu trag»
(TITREZA ZIARUL LIBERTATEA).
Deobicei sportivii trec prin astfel de experiente neplacute. Oare cine se face vinovat de faptul ca cei care merg sa reprezinte Romania, la competitiile internationale de mare anvergura sau se intorc in tara dupa ce au concurat, primesc astfel de "cadouri" neplacute constand in stat prin aeroport ore in sir , trasee incredibil de obositoare ...?
Poate ca FEDERATIILE SPORTIVE ar trebuii sa-si dea mai mult interesul fata de aceste mici-mari amanunte care contribuie la bunul mers al performantei sportive. Sunt de inteles si dansii ca doar incearca sa faca in asa fel incat sa fie profitul cat mai mare pentru buzunarele dumnealor , le pasa ca saracii sportivi ajung obositi la destinatii ?! Si mai vreti si performante deosebite asa-i ?!
Nu de mult si Lotul National de Box feminin a trecut printr-o astfel de experienta. Pugilistele romane au mers la Campionatul European , ce s-a desfasurat in Ucraina,pe un traseu incredibil Bucuresti-Varsovia( unde au trebuit sa stea vreo 5 ore)- Kiev ajungand la destinatie dupa 12 ore. A doua zi bineinteles ca a inceput competitia si oboseala s-a resimtit la fetele care au avut ghinionul sa boxeze in prima zi. Spre final am reusit sa ne mobilizam si sa obtinem rezultate deosebite, o medalie de aur si trei de bronz. "Durerea mare" a venit cand a trebuit sa ne intoarcem in tara pe acelasi traseu dar cu o mica modificare , nu mai aveam de stat 5 ore in aeroportul din Varsovia ci 8 ore, asta datorita cui ? Din fericire liderul echipei , Sandu Stelian, a inchiriat un microbuz pentru toata echipa si astfel am reusit sa ajungem mult mai repede acasa decat ne-am fi asteptat.
